Cum calculăm clasamentul

Diferența față de orice altă platformă din România: Civia primește și citește răspunsurile autorităților (prin adresa de contact la care li se trimit sesizările). Timpii de răspuns nu sunt declarați de nimeni: sunt măsurați direct din emailul autorității.

Timpul se măsoară de la trimiterea sesizării până la primul răspuns al fiecărei autorități. „Median" = jumătate dintre sesizări primesc răspuns mai repede, jumătate mai lent, mai onest decât media, pe care câteva răspunsuri foarte lente sau foarte rapide o distorsionează.

Autoritățile sunt ordonate după un scor 0-100, nu după viteză și nu după volum. Motivul e în date: cele mai rapide autorități se dovedesc a fi mașini de confirmări automate. Primăria Municipiului București răspunde în sub o zi, de zeci de ori, iar 0% din acele răspunsuri spun ceva pe fond. Un clasament pe viteză le-ar premia exact pe alea.

Formula, deliberat simplă și verificabilă: scor = 0,65 × substanță + 0,35 × viteză, unde substanța e procentul de răspunsuri care raportează ceva concret (verificare, măsuri, lucrări, decizie) și nu doar confirmarea de înregistrare, iar viteza e 100 la răspuns imediat și scade liniar spre 0 în jurul a 33 de zile.

Substanța cântărește mai mult pentru că e mai greu de simulat: o confirmare automată costă zero, un raport de acțiune presupune că cineva chiar a mers pe teren. Sub 3 sesizări cu răspuns nu afișăm scor: pe un eșantion de 1-2 ar fi zgomot, nu măsurătoare. Componentele rămân afișate separat, ca scorul să poată fi recalculat de oricine.

O sesizare trece prin etape: trimisă → înregistrată → răspuns pe fond → acțiune / în lucru → rezolvată. Funnel-ul arată câte ajung la fiecare etapă.

Rezolvarea e lentă structural: montarea unui stâlpișor, refacerea unui trotuar sau un proiect de semaforizare durează luni, uneori bugete întregi. De aceea nu judecăm doar „% rezolvat" (ar fi mereu mic și înșelător). Contează și pașii intermediari, care arată că lucrurile se mișcă.

Clasamentele pe județ / zonă nu se ordonează pe procentul brut, ci pe un interval de încredere Wilson. Așa „2 din 3 rezolvate" (67%) nu sare nedrept peste „44 din 80" (55%): eșantioanele mici sunt penalizate la ordonare, dar procentul afișat rămâne cel real.

Prag minim: 3 sesizări per județ (restul apar la „date preliminare"). Un „podium" apare doar când există cel puțin 3 concurenți reali, altfel e doar o listă, ca să nu sugerăm o competiție inexistentă.

O rată de rezolvare de 0-19% nu e colorată ca „eșec" roșu, ci ca „timpuriu", pentru că, de cele mai multe ori, chiar asta e: sesizarea e nouă și autoritatea nu a apucat încă să acționeze.

Clasamentul de cetățeni se ordonează pe sesizări rezolvate (impact real), nu pe numărul de sesizări trimise. Clasamentul de primari folosește promisiunile reale ajunse la scadență (Promisometru), nu un rating subiectiv. E un set de date diferit de responsivitatea la sesizări.

Cifrele din spatele clasamentului sunt publice, în format JSON: /api/clasament/date. Le poate verifica sau reutiliza oricine: jurnaliști, ONG-uri, cercetători.

Sunt strict agregate: numărători pe etape, județe și autorități. Nicio sesizare individuală, niciun nume, niciun email. Un clasament pe care nu-l poate verifica nimeni e doar o afirmație.